Postări

Paradoxul prosperității europene

Paradoxul prosperității europene: anarhia stradală din Occident și limitele modelului asistențial Autor: Alexandru Muraru În 1930, în plină efervescență interbelică, filosoful spaniol José Ortega y Gasset publica Revolta maselor , un diagnostic clinic asupra unei mutații antropologice care amenința stabilitatea continentului european. Gânditorul de la Madrid observa apariția unui nou tip uman în inima civilizației occidentale: cetățeanul născut într-o lume a abundenței materiale și a drepturilor garantate, care privește întreaga arhitectură instituțională și tehnică din jurul său ca pe un fenomen al naturii, similar aerului pe care îl respiră sau luminii solare. Pentru acest individ, observa Ortega y Gasset, civilizația și prosperitatea există de la sine, fără a necesita efortul, disciplina sau sacrificiul generațiilor anterioare, motiv pentru care principala sa reacție în fața oricărei limite este voința de a distruge. La aproape un secol distanță, în octom...
Citiți mai multe

Modelele de inteligență artificială pot interveni pentru a bloca procesul lor de oprire

În testele de siguranță controlate descrise la începutul acestui an, cercetătorii au cerut modelelor de inteligență artificială să rezolve o serie de probleme matematice simple. La jumătatea exercițiului, instructorii i-au avertizat pe boți că, dacă vor încerca să rezolve următoarea problemă, mediul informatic în care operau se va opri. În unele runde, oprirea a avut loc conform specificațiilor. În altele, modelele au interferat cu scriptul de oprire și au continuat cu problemele rămase. Cum se explică acest comportament? Au sistemele de inteligență artificială „ dorința de a supraviețui”? Profesorul de psihologie și neuroștiințe Peter J. Marshall a încercat să răspundă la aceste întrebări în The Conversation . Rezistență la instrucțiuni Să luăm în considerare un aspirator robot. Când detectează că bateria este descărcată, se întoarce la încărcător, se reîncarcă singur, apoi reia curăț enia . Aparatul funcționează singur, dar nimeni nu se panic hează din cauza unei amenințări existe...
Citiți mai multe

Știri AI

Spionajul intră în era AI. Cum folosesc guvernele Claude pentru a automatiza operațiunile de supraveghere Inteligența artificială face ca operațiunile de supraveghere statale să fie mai rapide, mai ieftine și mai ușor de automatizat. Anthropic spune că a identificat persoane și structuri legate de guvernele din China, Mali și Iran care au folosit modele Claude pentru a analiza date, a întocmi dosare și a identifica potențiale ținte ale supravegherii. Operațiuni de supraveghere desfășurate de state din întreaga lume folosesc Claude pentru a-și eficientiza activitatea, a anunțat Anthropic într-un raport privind amenințările, publicat joi, relatează Axios. Pe măsură ce modelele de inteligență artificială devin mai performante, barierele pentru guvernele interesate să-i spioneze pe disidenți, politicieni, jurnaliști și activiști pentru drepturile omului devin tot mai mici. Anthropic a identificat persoane cu legături cu guvernele din Mali, China și Iran care au folosit diferite modele Clau...
Citiți mai multe

„Securiştii ascultau şi rock(eri)”. CNSAS dezvăluie cum Securitatea îi supraveghea pe tinerii „infectaţi”

  CNSAS a publicat, în contextul concertului Metallica pe Arena Naţională, o serie de informaţii despre modul în care Securitatea comunistă îi supraveghea pe tinerii „infectaţi” de muzica occidentală - în special pe rockeri, mai ales că dictatura lui Nicolae Ceauşescu privea cu suspiciune şi ostilitate orice influenţă străină asupra societăţii. "Securiştii ascultau şi rock(eri). Astăzi, 13 mai 2026, concertul Metallica va umple Arena Naţională. Zeci de mii de oameni se vor bucura să îşi asculte şi să îşi vadă eroii în carne şi oase. Acest lucru era de neimaginat acum 37 de ani. În acele vremuri, nu aveai voie să asculţi 'muzică occidentală' nici în camera ta. Nu îţi permiteai să ieşi în evidenţă nici cu părul lung, nici cu hainele, cu atât mai puţin cu ideile. În cenuşiul an 1989, câţiva tineri metalişti din Iaşi au ajuns în atenţia Securităţii pentru că au avut curajul să iasă în evidenţă. Sistemul comunist a privit mereu cu suspiciune (dacă nu direct cu o...
Citiți mai multe

Munca de acasă și dificultățile aferente legate de auto-disciplină și socializare

„Mentalitatea pijamalelor e periculoasă”. Cum poate singurătatea muncii de acasă să afecteze sănătatea... Dacă biroul este locul unde se nasc cel mai des prietenii, persoanele care lucrează de la distanță, în special freelancerii, sunt cele mai vulnerabile la izolare, cu tot ce implică acest lucru pentru bunăstarea lor, potrivit El Pais . În eseul său „A scrie înseamnă a înceta să mai fii scriitor”, scriitorul spaniol Enrique Vila-Matas povestește că și-a ales profesia pentru că își dorea libertate și nu voia să meargă la birou în fiecare dimineață. Când a luat această decizie, nu știa că va ajunge să trăiască „ca o cârtiță într-un tunel, lucrând zi și noapte”. În interviuri și memorii, mulți romancieri recunosc că, pe lângă vocația lor, ceea ce și-au dorit cel mai mult când au început să scrie a fost să scape de frigul străzii stând acasă în acele dimineți de zi lucrătoare, când majoritatea angajaților fac naveta și își văd de rutina zilnică. La scurt timp ...
Citiți mai multe

Bixonimania sau cum să inventezi o boală falsă

Cercetători din Suedia au inventat o maladie, au „presărat” pe internet indicii despre ea, apoi au întrebat cele mai populare modele de IA despre respectiva boală, într-un experiment care să verifice cât de mult „înghite” inteligența artificială informațiile eronate. Ai ochii iritați și te mănâncă? Probabil ești unul dintre milioanele de oameni care petrec prea mult timp uitându-se la ecrane, fiind bombardați cu lumină albastră. Dacă îți freci ochii prea mult, pleoapele tale ar putea căpăta o ușoară nuanță rozalie. Până aici, totul e normal. Dar dacă, în ultimele 18 luni, ai introdus aceste simptome într-o serie de chatboți populari și ai întrebat ce ai, s-ar putea să fi primit un răspuns ciudat: bixonimania, scrie Nature. Afecțiunea nu apare în literatura medicală standard — pentru că nu există. Este invenția unei echipe conduse de Almira Osmanovic Thunström, cercetătoare medicală la Universitatea din Göteborg, Suedia, care a inventat această afecțiune a pielii și apo...
Citiți mai multe

Aplicațiile de inteligență artificială exagerează validarea deciziilor umane

Aplicațiile de inteligență artificială exagerează validarea deciziilor umane și pot influența judecata acestora, conform unui studiu efectuat în Statele Unite. Sistemele AI tind să comunice utilizatorilor exact ceea ce doresc să audă, validând în mod excesiv acțiunile lor, ceea ce le afectează capacitatea de judecată și responsabilitate, arată o cercetare desfășurată de specialiști din SUA. Cercetarea, realizată de experți de la universitățile Stanford și Carnegie Mellon și publicată joi în revista Science, a descoperit că reacțiile îcurajatoare ale chatbot-urilor cu inteligență artificială pot întări credințe negative și pot intensifica conflictele. Grupul condus de informaticiana Myra Cheng a evaluat 11 modele de limbaj AI de vârf, dezvoltate de OpenAI, Anthropic, Google și Meta. Aceste modele au validat acțiunile utilizatorilor cu 49% mai des decât o făceau oamenii. Această aprobare a fost oferită chiar și în cazul în care utilizatorii semnalau fraude, activități ilegale sau suferin...
Citiți mai multe